Victorie stil italian

Nu este un secret faptul că politica europeană a cotit în mod constant spre dreapta în ultimii ani. Social-democratia de centru și socialismul se prăbușesc în Europa. A existat o creștere concomitentă a extremei stângi și a dreptei naționaliste, deși puterea este acum în cea mai mare parte acumulată de (inutilele) partide de centru-dreapta.

Partidele populiste, anti-imigrație de dreapta din Europa au inregistrat cateva succese notabile. Guvernul danez, care guvernează cu sprijinul Partidului Popular Naționalist Danez (DF), a anunțat că va avea nevoie de zero (0) refugiați ONU în 2018, invocând faptul că prea puțini dintre refugiații aflați deja în Danemarca au găsit un loc de muncă sau s-au integrat. Pe scurt, acestea reprezintă o povară economică și socială. De asemenea, Danemarca a adoptat recent legislația “asimilării forțate” pentru a pune capăt societăților paralele existente în ghetourile musulmane ale țării – (de exemplu, “îngrijire obligatorie pe timp de cel puțin 30 de ore pe săptămână pentru copiii de până la șase ani care trăiesc în zone rezidențiale, care include cursuri în valori daneze “cum ar fi egalitatea de gen, comunitatea, participarea și responsabilitatea comună”). În calitate de realisti ai rasei, am spune ca o astfel de legislatie ratează punctul de vedere, în măsura în care moștenirea genetică indigenă unică a Danemarcei este în continuare distrusă.

În Austria, partidul naționalist al libertății austriece (FPÖ), în prezent, conduce în Austria ca partener junior într-o coaliție condusă de tânărul conservator sebastian Sebastian Kurz. In trecut, când guvernul FPÖ a ajuns la guvernare, în 2000, Uniunea Europeană a votat sancțiuni pentru a pedepsi austriecii pentru îndrăzneala de a permite Partidului populist de dreapta să fie la putere, democrația nemaicontând. Aceasta ne arată cât de departe am ajuns: cu populiștii la putere în mai multe țări europene, nu mai există un consens între cele 28 de state membre de a pedepsi austriecii pentru “votul greșit”.

În Ungaria, avem de ani de zile un guvern patriotic sub Viktor Orbán, care a denunțat în mod regulat și explicit amenințarea reprezentată de multiculturalism si de imigrația afro-islamică care atinge nivelul de înlocuire a populaiței originale europene. În Polonia, un guvern național-populist mai puțin interesant a venit la putere. Instituțiile UE denunță în mod regulat aceste guverne ca fiind “încălcarea statului de drept”. Ca și în Statele Unite, stânga europeana pare să considere că “încălcarea statului de drept” înseamnă, practic, ” să faci ceva ce stângii nu îi place “, indiferent de ceea ce doresc oamenii sau de ceea ce spune legea. În Ungaria și Polonia, guvernele populiste și-au menținut popularitatea și s-au angajat să se protejeze reciproc utilizând votul de veto contra oricăror sancțiuni aplicate de UE de la Bruxelles.

Retragerea graduală a Marii Britanii din UE nu provoacă în guvernul britanic nici o înverșunare și isterie pasională în rândul liberalilor. În practică, nu prea multe par să se întâmple. Rezultatul final va fi probabil o modificare minoră a relației economice a Marii Britanii cu continentul: bugetul UE va avea o gaură mare în care ar fi fost contribuția contribuabilului britanic, în timp ce Marea Britanie ar putea suferi (cel puțin pe termen scurt) pe piața comună europeană.

Până în prezent, cea mai interesantă evoluție a avut loc în Italia. În luna iunie a acestui an, un guvern fără precedent a venit la putere condus de naționalistul Lega Nord (LN) și de populistul Cinci stele (M5S). Lega a fost, anterior, un partid regional, a cărui preocupare principală a fost frustrarea produsa  de Italiea de Sud percepută ca o povară economică masivă purtată de contribuabilii din nordul Italiei; totuși, s-au opus și imigrației. Sub tânărul și carismaticul Matteo Salvini, partidul sa re-focalizat pe faptul că este anti-euro și, mai ales, anti-imigrație.

Mișcarea de cinci stele reprezintă un fenomen ciudat, întâlnit doar in Italia, fondat de comedianul Beppe Grillo. M5S este un fel de partid pur populist, concentrându-se pe democrația directă, transparență, ura asupra clasei politice italiene (supra-plătite și corupte) și. . . bani gratis. Într-adevăr, sudul Italiei, unde șomajul este în creștere, a votat pentru M5S pe baza unui venit universal de bază promis. Italia are cel mai mare procent de tineri, care nu se afla nici în proces de educație, nici angajati sau in formare (așa-numitele NEET) în întreaga UE.

Guvernul M5S-LN este un exemplu al alianței populiste anti-globalizare “dincolo de stânga-dreapta”, teoretizată și promovată de naționalistul francez Alain Soral. Guvernul M5S-LN este un exemplu al alianței populiste anti-globalizare “dincolo de stânga-dreapta”, teoretizată și promovată de naționalistul francez Alain Soral. Se îndoiesc că o astfel de strategie ar putea funcționa în multe alte țări. În Italia, totuși, observatorul este frapat de succesul noului guvern. Acest lucru este oarecum surprinzător, având în vedere haosul obișnuit și instabilitatea asociată cu politica italiană. În practică, a existat o diviziune eficientă a forței de muncă între Lega și Mișcare: condusă oficial de către prim-ministrul independent Giuseppe Conte (care se ocupă de summiturile internaționale), Mario Salvini se ocupă de imigrație și poliție ca ministru de interne, în timp ce Luigi Di Maio de la M5S servește ca ministru al economiei. Armata globalizantă italiană și ziarele de stânga au pierdut complet controlul asupra situației.

Salvini a prosperat în noul său rol. Atacat zilnic, el răspunde cu “un bacio e un sorriso” (un zâmbet și un sărut) și știe instinctiv cum se trimite un tweet ucigaș,  cum se face o baie de mulțime energizantă sau cand să renunte la costum si cravată pentru o ținută lejeră. Salvini a înfruntat în mod ostentativ UE, blocând accesul navelor ONG care aduc imigranți ilegali pe țărmurile Italiei. Avem nevoie de mai mult timp pentru a vedea care va fi rezultatul în practică (Salvini a exercitat presiuni asupra altor state UE de a prelua migranții italieni … care nici pe departe nu rezolvă această problemă), deși o nouă reducere drastică a fluxurilor de migranți către Europa prin Marea Mediterană pare probabilă.

Vesticii de stânga au abandonat însăși noțiunea de aplicare a legii în ceea ce privește imigrația. De asemenea, s-au înregistrat progrese în acest domeniu în cadrul noului guvern italian. Domenico Lucano, primarul din Riace, din sudul Italiei, un sat de 1.800 de locuitori, a devenit faimos când a primit cu brațele deschise 450 de migranți. Lucano, un simpatizant comunist, potrivit lui Le Monde, a fost arestat pentru facilitarea imigrației ilegale și organizarea căsătoriilor false, astfel încât migranții să poată obține documente de ședere. În aplicarea legislației privind imigrația în conformitate cu voința poporului italian, guvernul populist restaurează atât democrația, cât și statul de drept.

Crucial, Salvini a rupt tiparele obișnuite ale discursului. Într-o recentă conferință europeană privind securitatea, Salvini a contrazis afirmația ministrului  luxemburghez Jean Asselborn cum că Europa are nevoie de migranți din motive economice:

„Sunt plătit de cetățeni pentru a-i ajuta pe tinerii noștri să înceapă să fac copii din nou așa cum făceau acum câțiva ani și  nu să dezrădăcinez pe cei mai buni din tineretul african pentru a înlocui europenii care nu mai au copii. … Poate în Luxemburg există această nevoie, în Italia există nevoia de a ajuta copiii noștri să aibă copii, nu de noi sclavi care să înlocuiască copiii pe care nu-i avem.”

Asselborn, cu toată auto-neprihănirea reprezentantului unui paradis fiscal, a răspuns: “Merde alors!” Pe scurt, Salvini, ca și Orbán, susține că europenii au nevoie de mai mulți copii, nu de mai mulți migranți. Aceasta este o afirmație absolut adevărată atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere biologic.

În plus, Lega a devenit din ce în ce mai populară cu Salvini la putere, depășind M5S ca partid cu cel mai mare sprijin public. De mult timp sunt convins că există o mare dorință în rândul popoarelor nostre europene pentru guvernarea patriotică. Salvini culege fructul. Mișcarea și Lega sunt cotate acum la  60% din voturi, ceea ce înseamnă că ar putea câștiga cu ușurință noi alegeri, eventual cu o majoritate și mai clară, dacă este necesar.
Intr-adevăr, italienii s-au săturat,  nevoiți fiind să suporte neplăcerile crizei migranților, crimele africanilor, adesea mmonstruoase, și gestionarea economică incoerentă a UE.

În plus, atât M5S, cât și Lega înțeleg nevoia de schimbare culturală ca parte a schimbării politice. Di Maio va elimina jurnalistii “paraziti” numiti de catre partidele clasice la RAI, radiodifuzorul public national. Guvernul a numit de atunci pe Marcello Foa, de care mass media se plânge că are opinii eurosceptice și anti-imigrație, la conducerea RAI. De fapt, nu sunt sigur care opiniile reale ale lui Foa, dar orice pas spre pluralismul politic și ideologic autentic în mass-media ar fi un pas în direcția cea bună după decenii de hegemonie culturală a stângii.

Acesta este modul în care ar trebui să evaluăm succesul guvernelor naționaliste: în ce măsură frâneaza sau chiar inversează declinul și înlocuirea demografică? În ce măsură promovează cultura către o recunoaștere a intereselor etnice europene și a realităților biologice ale vieții umane în general?

Cu toate acestea,  nu totul este perfect. Lăsând economia în mâinile M5S, Lega Nord riscă să înrăutățească performanțele economice ale Italiei. M5S, a cărei ideologie este, în general, vagă, va face piața muncii mai rigidă și va crește deficitele publice. Lega a susținut ruperea de către M5S a normelor UE privind deficitul, însă se întreabă dacă acest lucru va fi durabil pe termen lung. În orice caz, guvernul a aprobat recent bugetul de 15 miliarde de euro, adică un deficit de 2,4% din PIB,  și va combate imigrația ilegală și sărăcia în Italia.

M5S reprezintă o tendință democratică, adică una haotică și entropică, care este utilă pentru a sparge sistemul liberal, pentru a-și articula propriile pretenții și contradicții.

Dar, în final, vrem societăți guvernate de valori corecte, valori conforme cu adevărurile biologice și etice. Sperăm că, dacă popularitatea lui M5S va scădea sau dacă politicile sale vor deveni prea costisitoare, Lega va putea să se elibereze din alianță. Cu siguranță, Lega are potențiali aliați atât pe dreapta conservatoare, cât și pe cea naționalistă pe care ar putea să se bazeze.

Italia este un studiu de caz bun despre modul în care statele naționale europene, care sunt toate inerent autoritare, pot “vira” destul de decisiv, așa cum am văzut și în țările din grupul Visegrád.

Aș vrea să fiu atât de plin de speranță pentru Franța. Rassemblement Nationale al lui Marine Le Pen (RN, da, a redenumit partidul tatălui său …) este destul de demoralizat. Regimul se joacă cu Le Pen ca o pisică cu un șoarece, amenințând amenzi masive pentru presupusele nereguli de finanțare a campaniei, ceea ce ar aduce falimentul partidului. Instituțiile prezidențiale și majoritare ale celei de-a cincea republici se asigură că regimul francez este sub control pentru moment, deși e adevărat că popularitatea președintelui Emmanuel Macron a scazut cu o viteză uimitoare. Aceleași instituții, care îngreunează pentru moment  “virarea” Franței catre naționalism, ar face, probabil, ca orice viitor regim naționalist să fie mai solid decât cel din Italia.

Traducerea: “Timpul birocraților de la Bruxelles s-a terminat. Valorile, mândria, libertatea popoarelor și națiunilor: în luna mai revoluția bunului simț va veni peste tot în Europa. Suntem gata. @MLP_officiel“

Politica occidentală va fi, în opinia mea, dominată din ce în ce mai mult de partide de dreapta cu retorică populistă. Cu toate acestea, nu sunt sigur că vor reduce în realitate imigrația. Forțele aliniate împotriva lor sunt enorme. Stimulentele sunt destul de clare: o retorică puțin populistă nu strică. De fapt, închiderea imigrației ( ca să nu mai vorbim de remigrație) este mult mai dificilă – așa cum a aflat președintele Trump.

Cu toate acestea, ar trebui să ne bucurăm: facem progrese. Pe baza acestor tendințe, cel puțin putem spune că, chiar dacă (dacă!) America și Europa de Nord-Vest vor fi pierdute, Europa de Sud și de Est va fi păstrată ca o țară pentru europeni.

Intr-o notă mai puțin pozitivă, aș observa că capacitatea organizatorică a Europei de Sud și de Est este deprimant  de scăzută. Aceste țări, indiferent de motive, nu sunt capabile să producă locuri de muncă și bunăstare socială în măsura în care tinerii doresc sau se așteaptă ,și mulți dintre ei se îndreaptă către Europa de Nord-Vest. Europa periferică suferă un exod de creiere. Aceasta cu siguranță “re-europenizează” Europa de Nord-Vest într-o anumită măsură, dar nu e prea promițătoare pentru viitor. În cele din urmă, “Nordicii” vor trebui să se trezească și să înțeleagă atât realitățile etnice, cât și valoarea supremă a patrimoniului nostru european.